Astăzi, cum hoinăream eu așa pe net pe o rețea de socializare, pe unul din grupurile de discuții unde sunt membru, am descoperit o dezbatere interesantă despre ”Virgulă”. Așa că, mai mult sau mai puțin, din curiozitate am hotărât să citesc comentariile pentru a vedea care este nivelul de cunoștințe al românilor legat de folosirea virgulei in textul scris. Sincer, aș putea spune că am avut și curiozitatea de a vedea nivelul la care mă aflu eu în raport cu aceștia, fiind conștient că și eu sunt unul din cei mulți cu probleme la folosirea virgulei. Și am început să citesc până când am descoperit un comentariu al unui elev ce a redat cu lux de amănunte și cu exemple folosirea virgulei în limba română în textul scris. După acest comentariu nu a mai fost nevoie să citesc mai departe pentru că, pur și simplu, nu mai era nimic de citit, acest copil a cuprins absolut totul în prezentarea sa. De aceea am hotărât să preiau acea prezentare și să o transform într-un adevărat articol educativ.

Dani Hapa a comentat:
-Virgula separă construcțiile în cazul vocativ de restul propoziției: Scumpa mea, promit că mâine te voi vizita!
-Virgula separă interjecțiile de restul propoziției: Vai, dar ce dezastru ai făcut în bucătărie!
-Virgula separă apoziția de restul propoziției. Apoziția e un cuvânt care aduce explicația unui termen și intră în egalitate cu el: Amica mea, Ioana, va veni luni la noi.
-Virgula marchează predicatul care lipsește din propoziție, sau predicatul eliptic: Eu i-am cumpărat un fular de Crăciun, şi mama, o căciulă.
-Virgula separă părți de propoziție de același fel, enumerație: Ieri am fost la ţară şi am fotografiat animale, păsări, fluturi şi un lan de grâu.
-Virgula izolează construcțiile incidente de restul comunicării. Construcțiile incidente sunt cele care sunt suplimentare și nu au nici o legătură sintactică cu enunțul sau propoziția din care fac parte: Îţi voi spune, evident, totul.
-Virgula se folosește când inversăm topica, adică ordinea părților de propoziție sau a propoziției. Acest caz se întâlnește adesea în poezie și se numește inversiune:
Până când, dragul meu, vei continua să fumezi?
De exemplu se desparte întotdeauna prin virgulă: Colega mea, de exemplu, e foarte bună la sport.
-În fața conjuncțiilor adversative dar, iar, ci, însă, ba, deci, așadar, prin urmare, în concluzie, precum și, sau, fie: Am vrut să-ţi cumpăr ceva, dar nu mi-au ajuns banii. Atenție: înainte de “dar” se pune virgulă doar atunci când NU se poate înlocui cu “dar”, iar la “iar” atunci când NU se poate înlocui cu “din nou“.
-În frază, virgula marchează raportul de coordonare și de subordonare: Vom merge mâine la meci ca să câștigăm, să fim cei mai buni. (raport de coordonare prin juxtapunere)
-Virgula leagă propozițiile care sunt alăturate, fără conjuncție:
Nu îmi place cum ai lucrat, prin urmare nu vei fi angajat. (virgula se pune întotdeauna înaintea conjuncțiilor sau locuțiunilor conjuncțional coordonatoare conclusive: deci, așadar, prin urmare, în concluzie;
Ori mă scoţi în oraş, ori ne uităm la un film acasă. (virgula se pune înaintea conjuncţiilor disjunctive: sau, ori, fie, numai atunci când ele se repetă;
L-am văzut ieri pe un vechi prieten, cu care am vrut să merg mai demult în Franţa. (virgula desparte atributiva explicativă de propoziţia principală).
-Virgula desparte propozițiile subordonate completivă directă sau indirectă, de loc, de timp, de mod, de scop, de cauză, condițională, consecutivă, atunci când stau în fața propoziției principale:
Când voi avea timp, te voi vizita. (completiva de timp);
Unde voi găsi cazare, acolo voi dormi la noapte. (completiva de loc).
-Virgula desparte întotdeauna circumstanțiala de cauză, concesiva, consecutiva și condiționala, de propoziția principală: Din cauza ta, acum trebuie să stau la serviciu peste program.
-Virgula desparte și propozițiile intercalate (introduse între părțile altei propoziții): Eu, aşa cum am făcut întotdeauna, te voi susţine până la capăt.
-Virgula desparte elementele unei enumerații: Să cumperi mere, pere și cartofi.
-Virgula se pune după o adresare directă: Ion, ești acasă?
Spațiul se pune după virgulă, NU înainte.
Sper că te-am ajutat și că ai avut o lectură minunată.

După cum puteți vedea acest comentariu este complet, cu exemple pe înțelesul tuturor. Sper că a fost o lecție bună pentru toți și că pe viitor MINUTUL DE LIMBA ROMÂNĂ ne va mai da asemenea ocazii de a selecta comentarii care să devină adevărate articole pentru Blogul SNRO.

Mulțumim Dani Hapa pentru sursa de inspirație a acestui articol.

Imagine preluată de pe contul personal de Facebook.

Similar Posts

One Comment

Lasă un răspuns